Cuprins
Cuprins- KPI-uri ale lanțului de aprovizionare pentru rezultate mai bune în afaceri
- KPI-uri pentru lanțul de aprovizionare
- Ce sunt indicatorii cheie de performanță ai lanțului de aprovizionare?
- 10 exemple de KPI pentru lanțul de aprovizionare
- Impactul unor KPI semnificativi pentru lanțul de aprovizionare: Un exemplu real al unui client
- 5 KPI critici pentru gestionarea stocurilor
- Marja brută de rentabilitate a investiției (GMROI)
- Gânduri finale privind indicatorii cheie de performanță ai lanțului de aprovizionare
- KPI-uri pentru lanțul de aprovizionare – Întrebări frecvente
KPI-uri pentru lanțul de aprovizionare
“Ceea ce nu poate fi măsurat nu poate fi îmbunătățit.” Acest adagiu atemporal este valabil pentru aproape toate procesele de afaceri, inclusiv, desigur, pentru gestionarea stocurilor.
Prin adoptarea acestui concept și prin recunoașterea faptului că îmbunătățirea continuă este un principiu fundamental pentru orice lider de top al lanțului de aprovizionare, indicatorii cheie de performanță pentru gestionarea stocurilor devin esențiali.
Ce sunt indicatorii cheie de performanță ai lanțului de aprovizionare?
Un indicator cheie de performanță (KPI) este o măsură crucială de performanță care implică un set de parametri. Aceștia sunt utilizați pentru a obține informații despre eficiența și productivitatea acțiunilor de afaceri. În plus, însăși definiția sa subliniază obiectivele de afaceri.
Atunci când aplicăm acest concept la gestionarea stocurilor, indicatorul cheie de performanță servește ca măsură a performanței noastre în acest domeniu. Indică cât de bine ne îndeplinim obiectivele în ceea ce privește gestionarea lanțului de aprovizionare.
Cum se definesc KPI-urile lanțului de aprovizionare
Indicatorii cheie de performanță (KPI) sunt măsurători utilizate pentru a evalua performanța și eficacitatea diferitelor aspecte ale unui lanț de aprovizionare. Indicatorii cheie de performanță ai lanțului de aprovizionare ajută organizațiile să își măsoare eficiența, să identifice domeniile de îmbunătățire și să ia decizii bazate pe date pentru a-și optimiza procesele lanțului de aprovizionare.
În esență, indicatorii cheie de performanță ar trebui să stea la baza unui management eficient al lanțului de aprovizionare:
- Asigurarea unui flux de materiale fără probleme în întregul lanț de aprovizionare
- Pentru a susține un proces decizional eficient de-a lungul întregului lanț de aprovizionare de la un capăt la altul
- Pentru a garanta disponibilitatea produsului
SĂ SUSȚINĂ UN PROCES DECIZIONAL EFICIENT DE-A LUNGUL ÎNTREGULUI LANȚ DE APROVIZIONARE DE LA UN CAPĂT LA ALTUL
GARANTAREA DISPONIBILITĂȚII PRODUSELOR ȘI ASIGURAREA SATISFACȚIEI CLIENȚILOR
10 exemple de KPI pentru lanțul de aprovizionare
KPI-urile specifice pot varia în funcție de industrie, de obiectivele companiei și de natura lanțului de aprovizionare, dar unii KPI-uri comune ale lanțului de aprovizionare includ:
1. Rata de ordine perfectă (POR):
Acest indicator calculează procentul de comenzi care sunt livrate fără erori, cum ar fi produse incorecte, diferențe de cantitate sau daune.
2. Livrare la timp (On-Time Delivery – OTD):
Livrarea la timp (OTD) măsoară procentul de comenzi sau de livrări care sunt livrate clienților la sau înainte de data de livrare convenită sau promisă. Acesta evaluează capacitatea lanțului de aprovizionare de a îndeplini comenzile clienților în termenul specificat, asigurându-se că produsele sau serviciile ajung la clienți conform programului, fără întârzieri.
3. Timpul ciclului de execuție a comenzilor:
Ca o măsură a eficienței îndeplinirii, timpul de ciclu de îndeplinire a comenzilor măsoară timpul necesar de la primirea unei comenzi până la livrarea produsului către client. Un timp de ciclu mai scurt sugerează o mai bună eficiență în îndeplinirea comenzilor.
4. Timp de plumb:
Acesta măsoară timpul scurs de la plasarea unei comenzi la un furnizor până la primirea bunurilor. Un timp de execuție mai scurt înseamnă, în general, un lanț de aprovizionare mai receptiv.
5. Furnizorul livrează la timp:
Respectarea termenelor de livrare de către furnizori evaluează procentul de comenzi livrate la timp de către furnizori.
6. Timpul ciclului cash-to-Cash (C2C):
Durata ciclului de conversie a numerarului în numerar Măsoară timpul necesar unei companii pentru a-și converti investiția de capital de lucru în stocuri în numerar prin vânzări. Un ciclu C2C mai scurt indică o mai bună gestionare a fluxului de numerar.
7. Costul lanțului de aprovizionare:
Acest indicator analizează costul total asociat cu funcționarea lanțului de aprovizionare, inclusiv costurile de achiziție, transport, depozitare și distribuție.
Această măsură KPI evaluează eficiența utilizării spațiului de depozitare, indicând cât de eficient este utilizat spațiul disponibil pentru depozitare și distribuție.
9. Rata comenzilor restante:
Rata comenzilor restante măsoară procentul de comenzi ale clienților care nu pot fi onorate imediat din cauza stocului insuficient.
Acest indicator evaluează acuratețea previziunilor privind cererea în comparație cu vânzările reale. O precizie ridicată a previziunilor ajută la evitarea stocurilor în exces sau a epuizării stocurilor.
Impactul unor KPI semnificativi pentru lanțul de aprovizionare: Un exemplu real al unui client
De peste 40 de ani, Nisa se străduiește să ofere tot ceea ce au nevoie comercianții cu amănuntul independenți pentru a prospera pe piața din ce în ce mai competitivă a produselor alimentare. Cu o rețea în creștere de 4000 de magazine independente și peste 1400 de parteneri în Marea Britanie, Nisa se angajează să ofere un nivel excepțional de servicii și niveluri de disponibilitate de neegalat.
Cu toate acestea, după cum subliniază Nick Stockdale, șeful lanțului de aprovizionare de la Nisa: “Căutăm mereu modalități de a îmbunătăți disponibilitatea produselor, de a reduce costurile și de a adăuga valoare pentru clienții noștri. Cu toate acestea, având în vedere fluxurile complexe ale cererii și un sortiment în continuă creștere, trebuia să luăm măsuri pentru a ne raționaliza operațiunile.”
De când și-a unit forțele cu Slimstock, Nisa și-a restructurat afacerile și și-a actualizat mulți dintre indicatorii de performanță.
Explicând modul în care implementarea cu succes a Slim4 a ajutat echipa de planificare să obțină o imagine mai clară a performanței sale, Louise adaugă: “Acum putem urmări cu ușurință fluxurile de cerere din operațiunile noastre de vânzare cu amănuntul, în vrac și de pre-vânzare. Drept urmare, putem acum să ne aliniem deciziile de achiziție cu obiectivul strategic al afacerii.”
5 KPI critici pentru gestionarea stocurilor
În timp ce indicatorii cheie de performanță ai lanțului de aprovizionare se concentrează pe evaluarea performanței globale a întregului lanț de aprovizionare, indicatorii cheie de performanță ai inventarului se concentrează în principal pe gestionarea și controlul nivelurilor de inventar în cadrul unei companii. Iată câteva exemple ale unora dintre cei mai comuni indicatori de gestionare a stocurilor:
Rata de rotație a stocurilor (ITR)
ITR (rata de rotație a stocurilor) ajută la măsurarea frecvenței cu care stocurile trebuie vândute sau convertite. Acesta indică cât de des putem vinde stocurile în fiecare an, pe baza capitalului de lucru investit în stocuri. Pentru a calcula ITR, folosim următoarea formulă, împărțind costul bunurilor vândute (COGS) la investiția medie în stocuri.
Rata de rotație a stocurilor = Costul bunurilor vândute (COGS)/valoarea medie a stocurilor.
Criteriu de referință: Nu există un criteriu de referință specific pentru ITR (rata de rotație a stocurilor). Liderii de produs de pe piața pieselor de schimb consideră de obicei că un ITR de 3-4 este satisfăcător. Organizațiile care se concentrează pe excelența operațională, cum ar fi companiile aeriene low-cost sau angrosiștii, vizează un ITR de 8-9. Distribuitorii care se ocupă de o gamă largă de mărci și care se străduiesc să satisfacă cererile clienților vizează un ITR de aproximativ 5-7. Alegerea valorii ITR este strâns legată de marja brută generată de unitățile de păstrare a stocurilor (SKU).
Indicele randament/venit (TEI)
Indicele TEI (turn/earn index) evaluează marja brută și cifra de afaceri. Raționamentul din spatele TEI este acela de a ajuta la optimizarea deciziilor privind SKU-urile cu marjă redusă, unde aveți nevoie de o rotație ridicată a stocurilor. De asemenea, această măsură ajută echipele de planificare să gestioneze SKU-urile cu marjă mare, menținând un nivel acceptabil de profitabilitate cu o rotație a stocurilor mult mai mică.
TEI = (ITR) x (% din profitul brut) x 100
Criteriu de referință: Obținerea unui TEI cuprins între 150 și 180 ar fi ideală pentru echilibrarea marjei brute și a stocurilor. De exemplu, un TEI de 160 poate fi interpretat ca având o marjă de 20% și o rotație a inventarului de 8 ori pe an. De asemenea, poate fi interpretat ca o marjă de 40% și o rotație a stocurilor de 4 ori pe an.
Marja brută de rentabilitate a investiției (GMROI)
GMROI reprezintă rentabilitatea marjei brute a investiției. Acesta măsoară valoarea profitului brut obținut pentru fiecare kilogram sau dolar investit în inventar. Pentru a calcula GMROI, împărțiți profitul brut la investiția medie în stocuri. Monitorizarea GMROI în fiecare lună este crucială pentru a înțelege care SKU sau marcă generează cel mai mare profit.
GMROI: Profit brut/Costul mediu de inventariere
Criteriu de referință: Obținerea unui GMROI cuprins între 200 și 225 ar fi considerată excelentă în ceea ce privește generarea unor câștiguri brute substanțiale. Cu toate acestea, stabilirea unei cifre țintă depinde de contextul afacerii.
Zile de aprovizionare
Zilele de aprovizionare este un indicator de performanță utilizat pe scară largă de către managerii de stocuri. Acesta ajută la măsurarea eficienței lanțului de aprovizionare. Calculul său implică împărțirea stocului mediu disponibil (în valoare) la cererea medie lunară (în valoare) și apoi înmulțirea rezultatului cu treizeci (dacă este măsurat lunar).
Zile de aprovizionare: Stoc mediu/cerere lunară x 30
Criteriu de referință: Nu există o țintă specifică pentru numărul de zile de aprovizionare. Aceasta depinde de contextul de afaceri. Cu toate acestea, comparând-o cu previziunile de vânzări pentru lunile următoare (în valoare) va oferi informații valoroase pentru menținerea nivelului de stoc adecvat pentru îmbunătățirea gestionării lunare a stocurilor. Este imperativ să rețineți că zilele de aprovizionare nu indică în sine cât de bine se va alinia stocul nostru cu cererea. Pentru aceasta, trebuie să ne uităm la viteza de inventariere.
Unde se încadrează KPI-urile de gestionare a stocurilor în piramida KPI?
Piramida KPI servește ca instrument de management pentru a măsura și evalua performanța unei organizații, a unui departament sau a unui proiect pe diferite niveluri ierarhice. Această piramidă este concepută cu niveluri distincte de indicatori, fiecare dintre aceștia oferind diferite grade de detaliere și semnificație strategică (strategică, tactică sau operațională).
În contextul indicatorilor cheie de performanță pentru gestionarea stocurilor, aceștia pot fi clasificați și pe baza poziției lor în cadrul piramidei.
KPI de gestionare a stocurilor la nivel strategic
În vârful piramidei, se află indicatorii de performanță strategici asociați cu gestionarea stocurilor. Acești indicatori sunt strâns legați de obiectivele generale ale companiei în ceea ce privește inventarul și logistica. Iată câteva exemple:
- Rotația stocurilor: După cum am menționat, acest indicator calculează rapiditatea cu care se vinde stocul într-un anumit interval de timp. Oferă informații despre eficiența gestionării stocurilor și despre cererea de produse.
- Nivelul de servicii pentru clienți: Acest KPI evaluează capacitatea companiei de a satisface cererea clienților prin asigurarea unui stoc adecvat și la timp.
- Costul stocurilor: Acest indicator oferă o imagine cuprinzătoare a cheltuielilor totale suportate pentru păstrarea stocurilor. Acesta cuprinde factori precum depozitarea, obsolescența și contracțiile.
KPI de gestionare a stocurilor la nivel tactic
La acest nivel, avem indicatori cheie de performanță care se concentrează asupra unor aspecte specifice ale gestionării stocurilor. Managerii și șefii departamentelor de logistică sau de inventariere pot obține informații valoroase din acești indicatori. Iată câteva exemple:
- Precizia previziunilor: Acest indicator evaluează competența companiei de a prezice cererea viitoare și de a face ajustările necesare la inventar.
- Rata de executare a comenzilor: Acest KPI evaluează procentul de comenzi care sunt livrate la timp și în totalitate.
KPI de gestionare a stocurilor la nivel operațional
La baza piramidei se află indicatorii de performanță operaționali mai complicați, strâns legați de sarcinile zilnice de gestionare a stocurilor. Acești indicatori dețin semnificație pentru echipele și angajații direct implicați în gestionarea stocurilor. Iată câteva exemple:
- Precizia inventarului: Acest indicator evaluează cât de exact se aliniază numărătoarea fizică a inventarului cu înregistrările din sistem.
- Rata de returnare: Acest KPI măsoară cantitatea de produse returnate și impactul acestora asupra inventarului.
Gânduri finale privind indicatorii cheie de performanță ai lanțului de aprovizionare
Indicatorii cheie de performanță ai lanțului de aprovizionare joacă un rol vital în monitorizarea și îmbunătățirea performanței afacerii. Cu toate acestea, este esențial să recunoaștem că fiecare companie și fiecare industrie este unică, ceea ce duce la relevanța și importanța variabilă a KPI-urilor individuale. Un KPI care este relevant pentru o companie la un moment dat poate să nu mai aibă aceeași relevanță un an mai târziu.
În acest articol, ne-am străduit să oferim informații valoroase bazate pe experiența noastră. Am inclus referințe pe tot parcursul articolului pentru a vă asigura că sunteți pe drumul cel bun în ceea ce privește KPI-urile dumneavoastră. Sperăm sincer că veți găsi conținutul îmbogățit și util pentru a vă rafina strategiile KPI.
KPI-uri pentru lanțul de aprovizionare – Întrebări frecvente
Ce sunt KPI-urile lanțului de aprovizionare?
Un indicator cheie de performanță (KPI) este o măsură de performanță care implică un set de valori. În contextul gestionării stocurilor, KPI-urile lanțului de aprovizionare măsoară cât de bine ne îndeplinim obiectivele privind managementul lanțului de aprovizionare, ajutând companiile să înțeleagă eficiența, eficacitatea și productivitatea proceselor lanțului de aprovizionare.
Cum diferă KPI-urile lanțului de aprovizionare de KPI-urile de gestionare a stocurilor?
KPI-urile lanțului de aprovizionare evaluează performanța generală a întregului lanț de aprovizionare. În schimb, KPI-urile de inventar se concentrează în principal pe managementul și controlul nivelurilor de stoc în cadrul unei companii. Exemple de KPI-uri ale lanțului de aprovizionare includ Rata de comandă perfectă și Livrarea la timp, în timp ce KPI-urile de gestionare a stocurilor pot include Rata de rotație a stocurilor și Zile de aprovizionare.
Cum ar trebui o companie să definească și să stabilească KPI-uri semnificative ale lanțului de aprovizionare?
KPI-urile ar trebui să asigure un flux fluid al materialelor de-a lungul lanțului de aprovizionare, să sprijine luarea deciziilor eficiente de-a lungul lanțului de aprovizionare de la capăt la capăt, să garanteze disponibilitatea produselor și să asigure satisfacția clienților. KPI-urile specifice alese de o companie vor depinde de industrie, de obiectivele companiei și de natura lanțului de aprovizionare.
Ce este piramida KPI în contextul managementului stocurilor?
Piramida KPI servește ca instrument de management pentru măsurarea și evaluarea performanței la diferite niveluri ierarhice: strategic, tactic sau operațional. În ceea ce privește gestionarea stocurilor, KPI-urile sunt clasificate în funcție de plasarea lor în piramidă. De exemplu, KPI-urile de nivel strategic sunt strâns legate de obiectivele globale ale companiei în ceea ce privește stocul, în timp ce KPI-urile de la nivel operațional se concentrează pe sarcinile de stocare de zi cu zi.
De ce este esențial să revizuim periodic KPI-urile lanțului de aprovizionare?
Importanța și relevanța KPI-urilor se pot schimba în funcție de circumstanțele unei companii și de schimbările din industrie. Ceea ce este relevant pentru o companie la un moment dat poate să nu aibă aceeași relevanță mai târziu. Revizuirea regulată a acestor KPI-uri asigură că rămân aliniate cu obiectivele și provocările actuale de afaceri.
