Service level și impactul acestora asupra gestionării stocurilor

Stocurile și stocurile excedentare sunt două fețe ale aceleiași monede. Totuși, este important de menționat că ambele sunt foarte dăunătoare pentru rezultatele unei companii.

Pe de o parte, avariile duc la pierderi de vânzări și venituri pe care compania dvs. le va pierde sau, cel puțin, le va realiza mai târziu. Pe de altă parte, stocurile excedentare devin învechite în inventarul dvs. și, prin urmare, vă devalorizează stocul.

Pentru a obține un echilibru care să permită un stoc optim, fără rupturi sau excese, este important să se optimizeze. Acest lucru poate fi realizat în diferite moduri, dar service level este un parametru fundamental.

Ce este Service level?

Dacă ne concentrăm asupra teoriei, abordarea managementului lanțului de aprovizionare a service level se referă la probabilitatea de a nu ajunge la o situație de epuizare a stocurilor și, prin urmare, de a putea servi clientul. Cu alte cuvinte, dacă nivelul nostru de servicii este de 95%, înseamnă că vom fi capabili să satisfacem cererea a 95 din 100 de clienți.

Ce criterii ajută la stabilirea service level în compania noastră?

Service level pe care îl oferim clienților noștri este rezultatul strategiei companiei noastre. Furnizarea unor niveluri bune de servicii costă bani. Putem avea o strategie de a nu ne dezamăgi niciodată clienții, ceea ce implică costuri mai mari, sau o strategie în care costul este la bază, ceea ce implică faptul că nu ne pasă atât de mult de faptul că nu servim o comandă pentru a ne ține costurile sub control.

Ce măsurători putem folosi pentru a măsura service level?

Service level poate fi măsurat, în principiu, în două moduri. Primul este de a măsura numărul de ori când un client solicită ceva și nu suntem în măsură să îi satisfacem cererea. Iar al doilea este de a măsura disponibilitatea, adică câte referințe aș vrea să am în stoc și stocul meu este zero.

Și de ce aceste două moduri diferite? Ei bine, pentru că, de exemplu, într-o afacere de distribuție în care primim comenzi de la clienții noștri, putem măsura procentul de comenzi pe care nu le putem servi pentru că nu avem stocuri. Cu toate acestea, într-o afacere cum ar fi un magazin deschis publicului, nu avem comenzi de la client, ci clientul ia ceea ce vede pe rafturi. Ca atare, nu știm dacă ar fi luat sau nu un articol care nu este în stoc.

În primul caz, am măsura nivelul stocului pe baza stockouts (nu am ceea ce mi se cere), iar în al doilea caz, l-am măsura ca disponibilitate (nu am ceva ce aș vrea să am).

Ce impact are service level asupra inventarului?

Și ce efect are service level asupra gestionării stocurilor? Ei bine, unul dintre cele mai directe efecte este cel asupra stocului de siguranță. Și asta pentru că, dacă ne propunem să avem un service level de 99%, va fi necesar să investim multe resurse în disponibilitatea articolelor. Dacă aceste referințe au abateri mari în ceea ce privește cererea sau oferta (fiabilitatea furnizorilor), va rezulta un stoc de siguranță foarte mare, pe care afacerea și-l va permite cu greu.

Care este relația dintre service level și stocul de siguranță?

Înțelegerea relației dintre stocul de siguranță și service level este esențială pentru toate companiile care doresc să își sporească profitabilitatea afacerii. Orice companie care dorește să garanteze vânzările, minimizând în același timp riscul, trebuie să aibă produsele potrivite, la momentul potrivit, în cantitatea potrivită și în locul potrivit.

Teoretic, nu este dificil să se cumpere unitățile necesare pentru a acoperi ciclul care constituie timpul de execuție și frecvența de achiziție. Dar, în practică, avem două incertitudini majore: fiabilitatea furnizorului și variabilitatea cererii. Dacă nu luăm în considerare aceste variabile în mod corect în calculul nostru de aprovizionare, e inevitabil să se ajungă la epuizări de stoc sau la stocuri excedentare. Stocul de siguranță este una dintre resursele care ne permit să prevenim epuizarea stocurilor.

Care este formula de calcul a stocului de siguranță?

Există diferite formule pentru calcularea stocului de siguranță în funcție de service level vizat. Formula de mai jos este o versiune simplificată recunoscută în teoria gestionării stocurilor:

Stocul de siguranță = factorul Z * √timp de așteptare * deviația standard a cererii

Factorul Z din formula de mai sus este extras dintr-un tabel de distribuție normală cu serviciul dorit. service level condiționează factorul Z.

Echipele de aprovizionare pot utiliza mai multe formule pentru a calcula stocul de siguranță într-o foaie de calcul. Cu toate acestea, efectuarea acestor calcule manuale este ineficientă, deoarece există un software de optimizare a stocurilor care nu numai că calculează acest procent în câteva secunde, dar utilizează și modele statistice cu diferite variabile pentru a ajunge la concluzii în funcție de obiective specifice.

Cum influențează service level sortimentul?

Diferențierea în funcție de service level este un proces fundamental atunci când încercăm să optimizăm oferta. Este esențial să decidem ce nivel de servicii dorim să oferim pentru fiecare dintre referințele noastre, în fiecare dintre punctele de stoc care trebuie gestionate.

Atunci când prezentăm diferențierea în funcție de service level, îmi place întotdeauna să încep prin a prezenta următoarea figură. Pe axa orizontală se află lățimea sortimentului, adică cât de extins este portofoliul nostru de produse. Iar pe axa verticală, de dragul simplității, avem banii pe care ni-i aduce.

Linia verde indică faptul că puține referințe aduc mulți bani, iar apoi curba se aplatizează treptat până când ajunge în punctul în care, indiferent cât de mult aș crește sortimentul, nu-mi va mai aduce niciun venit.

În roșu este trecut costul gestionării acestui sortiment. Pe măsură ce mărim sortimentul, cresc costurile de deținere și gestionare a mai multor referințe.

Iar în negru, avem profitabilitatea reală a sortimentului nostru. Vine un moment în care sortimentul nostru nu mai este profitabil. Să nu intrăm în panică, totuși; acest lucru nu înseamnă că toate stocurile ar trebui să fie eliminate de pe linia punctată. Știm cu toții că, pentru a-i determina pe clienții noștri să cumpere produsele super A, trebuie adesea să le prezentăm o gamă largă de produse. Așadar, care este importanța acestui grafic? Ei bine, are legătură cu service level țintă pe care îl vom oferi referințelor noastre.

O referință super A nu va avea același service level țintă ca o referință de tip “long tail”. După cum am văzut mai devreme, acest lucru are un impact foarte mare asupra stocului de siguranță pe care îl vom avea pentru fiecare dintre referințe și, prin urmare, asupra capitalului de lucru pe care îl vom avea investit în fiecare produs.

Există diferite moduri de abordare a acestei politici, toate fiind la fel de valabile. Primul lucru pe care trebuie să îl decidem este criteriul care va determina service level pe care îl vom aplica fiecărui grup de referințe.

Prin urmare, prima decizie este aceea de a stabili dacă aceste criterii de marcare a segmentării produsului vor fi unul sau mai multe. Recomandarea mea este ca acestea să nu fie mai mult de două. Dacă decideți că doriți să începeți prin a aplica un singur criteriu de segmentare, deoarece compania dumneavoastră introduce conceptul de service level sau nu aveți instrumentele necesare pentru a introduce mai multe criterii în calcule, vă recomand ca acesta să fie clasificarea ABC în funcție de venituri sau de marjele furnizate de fiecare referință.

Cum să optimizați service level

Optimizarea service level nu este simplă și, de obicei, este specifică sectorului de activitate. Analiza este destul de complexă, iar provocarea constă în perioada de timp luată în considerare.

Este bine cunoscut faptul că sensibilitatea clienților la lipsa stocurilor și la termenele de livrare variază de la un produs la altul, astfel încât nivelul optim de servicii trebuie să fie specific fiecărui produs. Cu toate acestea, în general, se folosesc aproximări pentru a reduce complexitatea efectuării unui calcul pentru fiecare SKU, în cazul în care compania dumneavoastră are sute de unități.

În mod normal, cu cât service level este mai ridicat, cu atât mai mare este satisfacția clienților.

Cu toate acestea, există medii în care clientul știe că nu poate conta pe un nivel ridicat de servicii. Dacă ne gândim la un magazin outlet, clientul este conștient că nu va putea găsi toate mărimile tuturor referințelor. Acest lucru se datorează faptului că prețul redus pe care îl plătește compensează nivelul slab de servicii.

Cu toate acestea, dacă fac cumpărături într-un magazin de lux și plătesc un preț ridicat pentru un produs, mă aștept ca acesta să fie disponibil în toate mărimile și în toate culorile, indiferent de modelul pe care îl aleg. Iar dacă magazinul nu îl are în acel moment, clientul se așteaptă ca acesta să fie disponibil foarte curând.

În mod similar, atunci când clientul se duce să cumpere căști, fără a avea în minte un model sau o marcă anume, se așteaptă să plece din magazinul de electronice cu produsul pe care îl caută.

Cu toate acestea, atunci când vine vorba de lansări de produse noi foarte dorite – vedem acest lucru de fiecare dată când se lansează un nou model de iPhone – sau de articole specifice cu o cerere ridicată și susținută în timp – cum a fost cazul PlayStation 5 – service level scade considerabil, însă clientul este mult mai înțelegător.